Inchide meniul
Stiri si evenimente
    HAI LA TEATRU

    Membrii trupei DOMINO, elevi...
    Citeste mai mult...

    Olimpiada Națională Corală

    Olimpiada Națională Corală - faza județeană - s-a d...
    Citeste mai mult...

    ZIUA ȘCOLII

    În fiecare an, la sfârșit de februarie, omagiem marea personalitate a...
    Citeste mai mult...

    Spectacolul Anual de Craciun

    Pe 17 decembrie 2018 la Casa de Cultură a Studenților se va desfășura Spectaco...
    Citeste mai mult...

    Targul de Craciun

    Pe 4 decembrie 2018 la Casa de Cultură a Sindicatelor va avea loc Târgul de...
    Citeste mai mult...

    DON'T DO DRUGS

    In data de 20 noiembrie 2018 se va desfășura in Amfiteatrul liceului o piesă de...
    Citeste mai mult...

    Centenarul Marii Uniri

    Pe 28 noiembrie 2018, în Amfiteatrul liceului se va desfășura o activitate...
    Citeste mai mult...



Pedagogia Waldorf

PEDAGOGIA WALDORF Ce este pedagogia Waldorf ? Şcoala Waldorf este o alternativă la învăţământul tradiţional, a cărei pedagogie se bazează pe indicaţiile pedagogice ale lui Rudolf Steiner. Rudolf Steiner (1861-1925) s-a născut într-o localitate aflată la graniţa dintre Austria şi Ungaria, ca fiu al unui funcţionar al căilor ferate austriece. După ce a absolvit şcoala reală, şi-a luat bacalaureatul la Wiener Neustadt şi a studiat matematica şi ştiinţele naturii la Universitatea Tehnică din Viena. Pe lângă acestea a mai audiat şi cursuri de filosofie, literatură, psihologie şi medicină. În acelaşi timp a fost preocupat de experimente şi observări ale naturii, care l-au familiarizat cu metodele de cercetare ale ştiinţelor naturii practicate de Goethe. În anul 1889 a fost chemat la arhiva Goethe-Schiller din Weimar, pentru a se îngriji de editarea operei lui Goethe referitoare la ştiinţele naturii, în cadrul ediţiei patronate de Marea Ducesă Sophie din Weimar. Ca rezultat al studiilor sale asupra operei lui Goethe şi a strădaniilor sale filosofico-metodice, în scopul de a stabili o punte de legătură între gândirea modernă şi perspectiva spirituală, scrie în 1886 „Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia despre lume a lui Goethe, cu referire îndeosebi la Schiller”. În 1891 apare „Adevăr şi ştiinţă”, o extindere a lucrării sale de doctorat, având de asemenea o temă de teoria cunoaşterii. În anul 1894 apare capodopera sa filosofică: „Filosofia libertăţii”. Sfârşind munca la ediţiile Goethe, Steiner se mută la Berlin, pentru a redacta acolo revista culturală „Magazin de literatură”. Participă intens la viaţa socială şi politică a vremii prin conferinţe, scrieri şi iniţiază diverse modalităţi de lucru cu adulţii. Printre altele, este îndrumătorul unor iniţiative inovatoare în domeniul artei – euritmia, arta vorbirii; al medicinei – medicina de orientare antroposofică; al arhitecturii – arhitectura organică; al agriculturii – agricultura bio-dinamică; al pedagogiei – pedagogia Waldorf, pedagogia curativă, terapia socială. Prima şcoală Steiner elaborează lucrări şi conferinţe despre „caracterul tripartit al organismului social”: viaţa legislativă, viaţa economică şi viaţa culturală. Emil Molt, proprietarul fabricii de ţigarete „Waldorf-Astoria” din Stuttgart, preia aceste idei şi instituie cursuri pentru muncitori. Prin eforturile financiare ale lui E. Molt şi ale muncitorilor, în septembrie 1919 se înfiinţează prima şcoală Waldorf la Stuttgart, şcoală unitară de doisprezece ani, cuprinzând şcoala primară, gimnazială şi cea liceală, deschisă fiecărui om, indiferent de condiţia sa socială. Doi ani mai târziu s-a înfiinţat şi o grădiniţă. Când a fost deschisă, şcoala avea 8 clase şi număra aproximativ 300 de elevi. Purta numele fabricii la care lucrau la început majoritatea părinţilor: „Şcoala liberă Waldorf”. Emil Molt l-a convins pe Rudolf Steiner să preia conducerea pedagogică a şcolii. Această şcoală s-a bucurat rapid de un larg interes public, astfel încât s-a dezvoltat şi a atras după sine înfiinţarea altora asemănătoare în Europa şi America. În Germania aceste şcoli au fost închise în perioada dominaţiei naţional-socialiste, dar şi-au continuat activitatea în Elveţia şi Marea Britanie. După cel de-al doilea război mondial au fost deschise numeroase şcoli Waldorf. Astăzi există şcoli Waldorf sau Rudolf Steiner pe toate continentele. Şcoala Waldorf în România În ianuarie 1990, au avut loc la Bucureşti primele întâlniri între reprezentanţi ai pedagogiei Waldorf din Germania şi oficialităţi ale Ministerului Învăţământului din România, în prezenţa d-lui ministru Mihai Şora. Ca urmare a deschiderii sociale de atunci, s-au lansat diferite forme de pregătire pentru cadre didactice şi nu numai, simpozioane internaţionale şi cursuri de perfecţionare. Forma iniţială de pregătire de un an a cadrelor didactice, organizată de Centrul pentru Pedagogie Waldorf din România, a aflat din 1996 o formă nouă prin înfiinţarea Colegiului Universitar de Institutori Waldorf din Bucureşti. Acesta pregăteşte timp de trei ani cadre didactice pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial clasic şi Waldorf cu specializările arte plastice şi educaţie fizică. Primele grupe şi clase Waldorf au fost înfiinţate în 1990 în cadrul învăţământului de stat prin Decizia Ministerului Învăţământului privind înfiinţarea claselor şi şcolilor Waldorf, din 01.06.1990. Învăţământul Waldorf a cunoscut o extindere deosebită , iar organizarea acestuia are loc prin Federaţia Waldorf din România, ce cuprinde asociaţiile Waldorf şi reprezintă mişcarea Waldorf la nivel naţional şi internaţional. Liceul Teoretic Waldorf Iași, şcoală cu toate nivelele de învăţământ, este alternativă educaţională bazată pe pedagogia Waldorf inițiată de filosoful austriac Rudolf Steiner şi are ca scop educaţia elevilor întru libertate şi responsabilitate socială . Liceul Teoretic Waldorf Iași funcționează de la 1 septembrie 1991. Denumirea de Şcoala Waldorf a primit-o conform Ordinului Ministerului Invățământului și Științei nr.7331/1996 ulterior Ordinul 5922/18.11.1996. A început activitatea cu doua grupe de grădiniță şi trei clase de elevi (clasele I,II,III), crescând an de an. Din sept. 2004, în conformitate cu Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.3687/27.04.2004, pe structura Şcolii Waldorf s-a înfiinţat Liceul Waldorf Iaşi. Din anul 2012 şcoala primeşte denumirea « Liceul Teoretic Waldorf Iaşi ». În România, Şcoala Waldorf este o şcoală alternativă de stat, în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Profesorii sunt plătiţi de către M.E.N după normele în vigoare pentru toţi profesorii. Şcoala Waldorf nu este o şcoală cu plată. Şcoala Waldorf nu este o şcoală ajutătoare, ci se adresează copiilor obişnuiţi. Sistemul este astfel conceput, încât să-i ajute deopotrivă pe cei slabi, în atingerea unui nivel acceptabil, cât şi pe copiii dotaţi, în aspiraţia lor naturală spre performanţe cât mai notabile. Mai presus de toate, însă, această şcoală îşi propune dezvoltarea copiilor din toate punctele de vedere, într-un mod cât mai armonios. Ca diferenţe cât mai evidente faţă de sistemul clasic de învăţământ, în Şcoala Waldorf: • elevii primesc la sfârşitul anului școlar o caracterizare completă scrisă de învăţători şi de profesori; • nu se folosesc manuale în clasele primare, elevii putând folosi, pe lângă caietul cu notiţe, toată gama de cărţi existente în legătură cu domeniul studiat. Din gimnaziu pot apărea cărţi de literatură primară, culegeri, în funcţie de cerinţele elevilor; • materiile principale (limba română, respectiv maternă, matematica, istoria, biologia, geografia, fizica şi chimia) sunt predate în module (epoci) de câte 3-4 săptămâni. Elevul studiază câte o astfel de materie zilnic, primele două ore, timp de 3-4 săptămâni, după care se trece la o altă materie. Abilităţile, adică limbile străine, sportul, muzica, cursurile artistice, cât şi orele de exerciţiu la literatură, gramatică şi matematică apar în orar după ora din modul; • pe lângă preocuparea clasică pentru diferitele ştiinţe, există o preocupare importantă şi pentru educaţia sufletească şi spirituală. Fără a impune o doctrină religioasă, școala Waldorf încearcă pur şi simplu să educe omul în ansamblul său; • programele diferitelor materii, cât şi metodica, sunt mai mult sau mai puţin diferite faţă de sistemul tradiţional. Astfel din clasa I sunt studiate două limbi străine, pe când scrisul şi cititul sunt învăţate mai lent, pe parcursul primelor două-trei clase. Cu toată această libertate, Şcoala Waldorf echivalează nivelul cunoştinţelor, faţă de şcoala tradiţională, o dată la patru ani (clasa a IV-a, evaluarea națională şi bacalaureatul); • faţă de materiile obişnuite, există şi alte discipline, cum ar fi: euritmia, desenul formelor, astronomia sau geologia, istoria religiilor,ș.a., care umplu anumite „goluri” în evoluţia copilului. • şcoala Waldorf susţine necesitatea ca învăţătorul să însoţească o clasă până în clasa a VIII-a. • în sistemul de învăţământ Waldorf, copiii lucrează foarte mult cu mâinile - tricotat, modelat, sculptat etc. – ca şi contrapondere a teoriei. Un alt aspect ce trebuie clarificat de la început este următorul: Şcoala Waldorf nu este o şcoală ajutătoare. Dacă şcoala noastră este mai blândă decât cea tradiţională românească, aceasta se datorează nevoilor copiilor. Şi aici nu vorbim de copii cu grad redus de inteligenţă, ci de nevoile stabilite de psihologi pentru orice copil cu o dezvoltare normală. Din acest punct de vedere, în şcolile clasice se manifestă din anii ’80 încoace o obsesie pentru un învăţământ dur, tare, de vârf. Profesorii sunt împinşi să facă totul pentru a obţine rezultate la olimpiade. Cu timpul gradul de dificultate al materiei a crescut atingând cote tot mai greu de suportat de către elevi. Efectele acestei politici asupra elevilor constau în aceea că majoritatea elevilor trebuie ajutaţi acasă, în ciclul primar de către părinţi, mai târziu de către profesori de specialitate, pentru că şcoala este mult prea grea. În Şcoala Waldorf dimpotrivă, exerciţiile şi cunoştinţele, materia în general nu reprezintă un scop în sine, ci sunt privite ca modalităţi de a dezvolta în copil toate acele capacităţi necesare unui om complet. În general, putem considera că şcoala clasică produce oameni incomplet educaţi, deoarece se preocupă preponderent de educaţia intelectuală a copiilor. Educaţia artistică este redusă la minim, la fel şi hrana spirituală şi sufletească oferită în anii de şcoală. A nu se înţelege că Şcoala Waldorf fuge după mai mulţi iepuri deodată, ci doar că educă în copii fiinţe complete şi echilibrate. Specializarea timpurie dă roade la puţini copii, la majoritatea producând pagube ireparabile.

Postari din aceasta categorie

Reviste

Nihil omnis ducimus sint quasi...

Citeste mai mult...

Top